Neuroplasticitatea



Neuroplasticitatea se refera la abilitatea de a schimba si restructura felul in care creierul functioneaza, prin crearea unor experiente structurate si organizate si prin folosirea gandirii constiente si ghidate. Pana de curand se credea ca dupa perioada copilariei creierul nu se mai poate schimba, dar ultimele cercetari in domeniul neurostiintei au dovedit contrariul. Exista din ce in ce mai multe cercetari care arata cum creierul se poate schimba si la varsta adulta, atat fizic, cat si functional. Ultimele cercetari arata nu numai ca neuronii se pot regenera – ceea ce inseamna ca unele leziuni cerebrale pot fi reparate, dar si ca experienta pe care ne-o cream schimba felul in care creierul nostru opereaza prin modificarea conexiunilor dintre neuroni.

Toate aceste noi informatii confirma ca, orice varsta am avea sau oricat de obisnuiti am fi cu ceva, putem sa invatam sa ne schimbam obiceiurile si aspectele nedorite ale personalitatii prin experientele pe care ni le cream si gandurile pe care ni le repetam zi de zi. Nu-i asa ca-i minunat?

Pe masura ce imbatranim, creierul nostru are tendinta de a renunta la legaturile sinaptice slabe, adica la acele conexiuni neuronale care nu au fost atat de active. Neuronii care nu primesc si nu trimit informatie se degradeaza si mor. Vestea buna este ca putem preveni imbatranirea prematura a creierului, in acelasi fel in care ne putem schimba tendintele auto-distructive, depresiile, dependentele, starile de anxietate, lenea, si multe alte probleme psihice.

O minte activa este o minte sanatoasa; incearca sa iti creezi experiente noi din cand in cand, sa faci mai multe lucruri in acelasi timp si sa jonglezi intre mai multe idei si proiecte. Cand esti intr-o situatie dificila sau simti ca esti blocat, adu-ti aminte de toate situatiile in care ai reusit sa rezolvi niste probleme dificile. Asculta diferite genuri de muzica si citeste nu numai ceea ce iti place si iti confirma filozofia de viata, dar si carti, reviste sau articole ale caror idei nu iti plac. Incearca sa intelegi motivele pentru care cineva ar fi atras de asemenea idei fara sa-i judeci intr-un mod negativ. Pur si simplu observi cum de este posibil ca unii oameni sa fie asa de diferiti de tine si accepta aceasta realitate chiar daca tu continui sa fii diferit.

Nu uita ca orice emotie este, in mare parte, rezultatul invatarii si repetarii. Cu cat exersezi mai mult asupra emotiilor pozitive, cu atat mai mult vei dobandi capacitatea de a fi fericit. Nu te lasa coplesit de emotiile negative; afla ce ganduri stau in spatele lor si apoi testeaza-le validitatea. Intreaba-te daca acele ganduri iti servesc la ceva sau daca nu cumva poti incerca sa le schimbi cu altele care te ajuta sa devii mai motivat, mai fericit si mai increzator in viitor.

Aminteste-ti cum a fost cand ai invatat sa conduci, cat de atent a trebuit sa fii la inceput si cat efort ai depus pentru a invata cum sa folosesti masina, pana cand totul a devenit un automatism. Acum poti conduce in timp ce te gandesti la ce-ai facut la serviciu. Acelasi mecanism se aplica si emotiilor: mai intai este necesar sa depui un efort semnificativ pentru a ajunge sa te simti bine, dar cu cat vei exersa mai mult, cu atat iti va fi mai usor sa ajungi acolo.

4 Comments

  1. Anca Popa Anca Popa spune:

    Buna Puiu,
    Ma bucur sa aud ca iti place acest blog si sper ca si pe viitor sa poti gasi articole care te intereseaza. :)
    Nu am auzit de familia Dulac pana acum, desi experienta pe care ai avut-o in concediu mi se pare foarte interesanta si productiva.
    As adauga ca neuroplasticitatea este ceva care se intampla oarecum involuntar, fiind o functie emergenta a creierului, dar ca actiunile, stilul de viata si intentia noastra pot facilita si potenta felul in care se modeleaza conexiunile cerebrale de-a lungul timpului.
    Chiar zilele trecute am citit un articol care vorbea despre cum se manifesta neuroplasticitatea la albine, articol bazat pe un studiu facut de cei de la universitatea din Arizona. S-a descoperit ca daca albinele batrane, care de obicei nu se mai ocupa de ingrijirea larvelor ci mai mult de procurarea hranei, incep sa aiba grija din nou de larve, creierul lor incepe sa intinereasca, devin mai capabile sa invete lucruri noi si pana si restul organismului arata semne de intinerire! :)
    Ceea ce nu folosim, pierdem. Iar acest principiu pare sa se aplice intregului regn animal. Daca nu avem o viata activa, organismul nostru se deterioreaza. Daca nu ne folosim memoria, scade. Iar daca nu ne folosim emotiile intr-un mod constructiv, si acestea devin greu de controlat.

    Mi-a facut placere si sper sa mai vizitezi!

    Psiholog Popa Anca

  2. Puiu spune:

    Am avut un concediu activ; aproape toata luna iulie am fost la Herghelia, in Mures…
    Miscare multa, foarte multa, mancare vegetariana, tratamente biblice…

    In plus, am avut sansa unor conferinte, deosebite, pe aceasta tema-Neuroplasticitate-tinute de o familie draguta ( ea brazilianca, el cubanez ). El era si kinoterapeut si „ne chinuia” dimineata, la inviorare, timp de 45 min.

    Faceam, in fiecare zi, trasee de cate 10-15 km si, de vreo 2-3 ori, m-am ratacit, ajungand la hotel foarte tarziu….

    Tot ce mi s-a intamplat a fost minunat; si toate activitatile au condus la refacerea si, mai ales, dezvoltarea creierului… Cam asta este neuroplasticitatea: aer curat, miscare multa, exercitiu fizic ordonat, lectura laica si crestina, rugaciuni pentru cei din jur, pentru cei dragi, pentru persoana proprie…

    Daca ai materiale ale familiei Dulac, cei de care vorbesc mai sus, impartele cu noi…

    Iti urez numai bine si ma bucur ca am descoperit acest blog!

    Cu drag,
    Puiu

  3. Anca Popa Anca Popa spune:

    Buna Cornelia,
    Ma bucur ca iti place blogul meu, si sper ca articolele mele sa iti fie de folos!
    Multa bafta!
    Anca

  4. Buna ziua Anca,
    imi place foarte mult blogul tau si ma pregatesc sa studiez informatiile transmise de tine. Zilele astea am cerut ajutor din cer fiindca nu stiu cum sa-mi rezolv o problema si ce sa vezi, am ajuns pe site-ul tau. E o „coincidenta”, nu?
    Oricum, se vede ca esti pasionata de meseria ta si asta ma bucura. Bafta in continuare!

Dă-i un răspuns lui Anca Popa Anulează răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *